Salutare tuturor 🙂
Sunt Tolunay din Turcia si scriu acest articol din Palermo/Italia.
Nu am avut nicio experiență în străinătate înainte de a veni aici, așa că a fost prima oară în străinătate pentru mine. Nu știam ce fel de oameni voi întâlni sau ce fel de mâncare voi mânca. Apoi am ajuns in Catania si apoi am luat autobuzul (de fapt am intarziat sa iau autobuzul dar si autobuzul intarzie, asta e Sicilia) pana la Palermo. Organizatorul nostru Massimilano m-a luat din stația de autobuz pentru că nu-mi merge cartela sim și l-am sunat de pe telefonul cuiva. Mi-a dus un loc unde să mănânc ceva și să mă întâlnesc cu unii dintre colegii mei de apartament. Când ajung acolo, toate grijile îmi zboară ca o pasăre pentru că am mâncat cele mai bune paste din viața mea (aproape 20 de ani)...
Îmi amintesc încă gustul paradisului 🙂 Poate că era doar o porție de paste, dar în țara mea, nu există nimic despre cultura pastei așa că pastele erau delicioase. Și apoi le-am întâlnit pe 2 dintre colegele mele de apartament, Lidia și Leticia, au fost și ele foarte drăguțe (desigur, nu mai mult decât pastele). M-au ajutat să-mi duc bagajele la casa EVS, mi-au arătat cele mai bune locuri din oraș și chestii de casă.
Am ales Palermo pentru că... în primul rând aceasta este Italia și Palermo este în Sicilia. Sicilia este cea mai mare insulă a mării Mediterane, vremea este întotdeauna perfectă (imaginați-vă, mergeam în parcuri pentru plajă în decembrie). Poți găsi orice ai nevoie, poate și lucrurile pe care nu le găsești în partea de nord (de exemplu, oameni caldi ca vremea). Cineva vă poate spune că „există mafie, nu mergeți acolo”, doar nu-i ascultați și nu vă faceți griji pentru asta.
Locul în care lucrez este o asociație care se află într-un cartier defavorizat din Palermo. Ele lucrează pentru copiii care au mai puține oportunități și dificultăți în viață. Ceea ce fac acolo sunt modele (logo, poster...) pentru proiectele lor Erasmus+ și participarea la ateliere ca facilitator. Copiii sunt foarte drăguți și adorabili, nici măcar nu știu să vorbească italiană – unii dintre ei vorbesc dialect -, de asemenea, eu încă nu știu să vorbesc în italiană, dar găsesc întotdeauna o modalitate de a comunica cu tine. Despre ateliere, există săli pentru sport, muzică, dans, computer, artă... iar eu și alți voluntari locali îi ajutăm la teme și participă la ateliere pentru a ajuta copiii și profesorii. Dacă nu vorbești italiană, vei avea niște dureri de cap pentru câteva săptămâni, așa cum am avut eu...
Dacă ai adormit la ora de informatică, închide-ți gura...
Ce dragut…
Dacă ești voluntar, vei avea timp liber și vacanțe. Îți poți îmbunătăți abilitățile, poți călători sau poți face pe amândouă.
În timpul șederii mele în Italia am vizitat aproape toate locurile de vis pe care mi-am dorit să le văd în Italia înainte de Coronavirus. Am fost foarte norocos că mi-am terminat călătoria și m-am întors la Palermo cu 1 săptămână înainte de carantină.
Torino, 17 februarie
De asemenea, mi-am îmbunătățit puțin engleza (înainte de voluntariat eram nivel A2) și italiană. Mă simt mai confortabil folosind Adobe și alte programe de design și am prietenii frumoase aici. Deja mă gândesc așa cum voi părăsi orașul și prietenii mei.
Coronavirus, apeluri skype, totul va fi bine.
Acest voluntariat este cea mai mare experiență din viața mea deocamdată, dacă sunteți deja cetățean european, poate că voluntariatul în străinătate nu vă va suna interesant, dar, ca cetățean turc, am avut nevoie de o sută de pagini de documente și am petrecut aproape 1 lună pentru a lua un viză pe termen lung, așa că este greu să găsești o modalitate de a merge în Europa și de a profita de oportunități.
Cred că toată lumea ar trebui să facă voluntariat o dată înainte de a muri, de asemenea, voluntariatul este o pauză bună dacă te-ai plictisit de examenele universitare.
Multumesc pentru lectura.
Tolunay Unay